Ne întrec și cele mai sărace județe în privința banilor cheltuiți prin Programul Operațional Regional

România a cheltuit în anul 2017, 34,1 milioane de euro din Programul Operaţional Regional 2014-2020 (POR) finanţat de Uniunea Europeană, program cu o valoare totală de 8,25 miliarde de euro. Procentul sumei cheltuite prin acest program de județele țării și municipiul București este de-a dreptul șocant, de 0,4 la sută. O analiză efectuată de economica.net scoate la iveală faptul că sunt județe în România care au cheltuit puțin peste 15.000 de lei în anul 2017, o sumă care, având în vedere anvergura programului, nici nu poate fi luată în calcul. Nici județul Sălaj nu se poate lăuda cu o sumă consistentă cheltuită prin POR în anul care a trecut, respectiv 409.506 de lei, aproximativ 88.000 de euro.

Municipiul București se află pe primul loc în privința sumelor provenite din bani europeni cheltuite prin POR și anume 159.139.150 de lei (aproximativ 34 milioane de euro). Pe locul al doilea se află județul Neamț, cu  51.211.724 de lei încasați prin POR anul trecut, în timp ce județul Timiș se află pe locul al treilea cu 12.960.309 de lei. Urmează, în ordine, județele  Brăila, Alba, Dolj, Călărași și Cluj. Județe mai harnice, care au reușit să folosească sume cu mult mai mari decât județul nostru sunt chiar și județe mai mici decât Sălajul, considerate a fi mai puțin dezvoltate (unele dintre ele) decât noi. Astfel, județe precum Tulcea, Caraș Severin, Mehedinți, Dâmbovița și altele, ne-au întrecut, sumele folosite fiind duble sau chiar triple față de cei 409.000 de lei cât au fost atrași în Sălaj. Pe ultimele locuri se găsesc județele Vaslui, cu 29.410 lei, Covasna  cu 25.474 de lei și Harghita, pe ultimul loc, cu 15.976 lei, adică echivalentul a 3.400 de euro.

POR 2014-2020 are o alocare totală de 8,25 miliarde de euro, cu 3,54 miliarde de euro mai mult decât Regio 2007–2013, și un număr dublu de axe prioritare – 12 față de 6.

Cele 12 axe sunt: Axa 1: Entități juridic constituite care desfășoară sau își creează o infrastructură cu rol de transfer tehnologic, Axa 2: IMM – uri, incubatoare, acceleratoare de afaceri, Axa 3: Autorități publice centrale și locale, Axa 4: Autorități publice locale – mediul urban, Axa 5: Autorităţi ale administraţiei publice locale și centrale, unităţi de cult, definite conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul juridic al cultelor – UC; ONG–uri; parteneriate între aceste entități, Axa 6: Autorități publice locale (CJ), UAT , Parteneriate între UAT-uri (UAT judeţ şi UAT oraş/municipiu/comună), Axa 7: UAT-uri, parteneriate între UAT-uri, Axa 8: Autorități publice locale, furnizori de servicii sociale de drept public și privat, acreditați conform legii, parteneriate, Axa 9: Parteneriate (grup de acțiune locală) între reprezentanţi ai autorității publice locale, ai instituţiilor, ai mediului de afaceri local, ai societăţii civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție, Axa10: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi și instituții ale administraţiei publice), instituţii de învăţământ superior de stat, Axa 11: Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Axa 12: Autoritatea de management POR, organisme intermediare POR.